De-a lungul anilor am ascultat şi văzut multe poveşti de viaţă cu gelozia în rol principal… Gelozia este o emoţie complexă şi e parte din viaţă! Şi mai mult este o reacţie naturală pe care oricine o poate avea la un moment dat! Mai ales în momentele în care există o ameninţare reală la adresa unei relaţii valoroase.
Pe de altă parte, gelozia poate fi o forţă distructivă care mătură totul în relaţii. Formele acesteia pot fi: posesivitatea, suspiciunea, comportamentele de control… Când un partener este gelos în mod constant, suspiciunea poate duce la întrebări nesfârşite, fără răspunsuri potrivite. Tocmai când crezi că s-a terminat, de fapt mai apare ceva şi o luaţi de la început! Apoi, mai sunt comportamentele de control care limitează libertatea partenerului, instalând graniţe rigide în relaţie. Astfel independenţa şi autonomia naturală a partenerilor de viaţă ajung să fie sufocate. Stresul şi starea de alertă devin o parte a vieţii ce nu este necesară, dar este stabilă!
Diferenţa între “reacţie naturală” şi “forţă distructivă” o face modul în care gelozia este gestionată şi exprimată. Dacă este exprimată în mod sănătos poate fi un punct de creştere pentru cuplu. Adică, pornind de la conştientizarea acesteia şi continuând cu focusul pe a înţelege, clarifica şi a găsi soluţii, fără a căuta vinovaţi.
Un exemplu în acest sens este : “Sunt neliniştit/ă că în continuare fostul/ă îţi scrie mesaje în fiecare zi!” în loc de “Nu ar trebui să mai vorbeşti deloc cu fostul/a!” Este esenţial a recunoaşte primele semne ale geloziei şi impactul pe care îl are asupra încrederii şi intimităţii în cuplu.
Nu confundaţi gelozia cu iubirea, nu se suprapun, deşi uneori se întâlnesc.
Gelozia în doze mici poate să apară în iubire şi acesta poate fi un punct bun de evaluare a relaţiei şi de a decide calea pe care o luaţi fie împreună cu efort spre un parteneriat mai conştient, fie separat.
Terapia de cuplu ajută!