Când ne gândim la un șoc emoțional, mintea zboară adesea la scenarii extreme, gen accident sau calamitate naturală! Însă adevărul este că mintea nu face mari diferențe când vine vorba de activarea stării de alertă, astfel că o ceartă cu un vecin pe scara blocului, un conflict aprins cu un profesor sau o discuție tensionată cu un coleg de la birou pot declanșa aceeași reacție de panică, blocaj sau furie. Indiferent dacă este un incident minor de zi cu zi sau o experiență gravă, corpul are aceeaşi nevoie: să se reseteze.
În psihoterapie există proceduri ce pot fi utilizate încă din primele ore, zile, săptămâni sau luni după un eveniment negativ, traumatizant sau deosebit de stresant.
Câteva astfel de exemple:
- un cutremur major, inundații sau incendii de proporții;
- accidente rutiere, aviatice sau de altă natură fie cu implicare directă, fie ca martor;
- victima unui atac fizic, a unui jaf armat sau a unui abuz domestic;
- certuri, conflicte, discuţii tensionate;
- despărţirea de persoana iubită, diagnosticul unei boli grave etc …
Aceste proceduri pot fi folosite, de asemenea, în situații de stres traumatic continuu, atunci când persoana prezintă simptome severe de suferință psihologică, reactivitate fiziologică sau o deteriorare a funcționării zilnice actuale.
Intervenţia are loc în trepte:
- în prima faza ajută la reducerea simptomelor intruzive imediate ale persoanei în urma unei experiențe adverse și la reglarea sistemului nervos;
- în următoarea fază ajută la identificarea persoanelor care au nevoie de intervenţii psihologice mai aprofundate.